Acest articol nu este decât un exercițiu de imaginație. Știm că activitățile de promovare online se pot schimba de la o zi la alta și de aceea încercăm să vedem la ce ne putem aștepta în 2020, dar și în anii următori.

Pentru a ști ce avem de făcut și cum ar trebui să ne promovăm site-urile, trebuie să înțelegem că cel mai important lucru pentru motoarele de căutare este să ofere o experiență ideală pentru utilizatori. Iată interesul lor direct, modelul lor de afaceri și miliardele de dolari! Această „experiență” trece cu mult dincolo de simpla oferire a unor răspunsuri unor întrebări. Nu vorbim doar de caseta de căutare și tot ce se întâmplă pe pagina cu rezultate, ci, mai ales – de tot ce se întâmplă după click, atât teoretic, cât și practic. Practic – pentru că rezultatele căutărilor trebuie să fie pur și simplu corecte, însă teoretic – pentru că indirect motoarele de căutare sunt responsabile [cel puțin moral] de orice situație neplăcută care apare în traiectoria omului de la problemă la soluție (bani sau date personale furate, infectare cu viruși, site-uri nefuncționale sau temporar indisponibile, produse nelivrate, zboruri întârziate, alegeri fraudate și așa mai departe). Și tocmai în acest fapt, nu întotdeauna evident, stau ascunse cele mai drăguțe sarcini SEO. Jobul a fost și va rămâne mereu să ne asigurăm că „răspunsul” nostru ține cont de intenție, este prezentabil și elegant, de încredere, sigur, adaptat necesităților și posibilităților utilizatorului, într-un cuvânt – ideal.

Iată ce propun eu. Înainte să vedem cum a evoluat această „știință” și meserie – haideți să revenim puțin la definiția SEO pe care am scris-o acum câțiva ani – „controlul şi ameliorarea criteriilor de rankare, adică a factorilor care, luaţi la un loc şi analizaţi de algoritmul de căutare – duc la poziţionarea mai bună în paginile cu rezultate”. Control. Ameliorare. Deci – ma-ni-pu-la-re!

Cu excepții: Optimizarea pentru motoarele de căutare a fost dintotdeauna o luptă epică dintre spammeri și motoare de căutare. Zic „spammeri” pentru că deși cea mai importantă regulă Google de promovare online nu putea fi formulată mai clar decât atât „Promovați site-uri de parcă motoare de căutare nu există” – absolut nimeni nu ține cont de ea. În afară de cei care au succes. Și din acest motiv de-a lungul anilor algoritmii de rankare (deci și SEO) responsabili de calitatea rezultatelor au evoluat exclusiv cu scopul îmbunătățirii per ansamblu a experienței utilizatorilor.

Iată câteva direcții distincte la care s-a lucrat:

Depistarea intenției de căutare – adăugarea opțiunilor precum „Did you mean?”, căutările prin sinonime și variații, sugestiile (auto-completarea), dar mai ales tabloul de cunoștințe (Knowledge Graph) și migrarea dinspre un sistem bazat pe cuvinte-cheie și text spre un sistem bazat pe intenție, context, sens, percepție, siguranță și confort (algoritmul Hummingbird, anunțat în 2013 și RankBrain, lansat în 2015).

Calitatea indexării – aici vorbim despre numeroasele optimizări invizibile destinate scanării și interpretării întregului Internet, cu scopul de a izola și salva în baza de date „piese de conținut” extrem de simple, clare și atomice; ceea ce permite asocierea interogărilor de căutare cu răspunsuri calitative. Printre cele mai drăguțe progrese putem enumera: analiza exhaustivă a codului HTML, interpretarea codului CSS și Javascript, procesarea neurolingvistică a limbajului natural, analiza „sentimentului” și comportamentului din SERPuri etc.

Adăugarea căutărilor verticale – adică – rezultate extrem de filtrate și precise atunci când intenția de căutare este clară și destul de îngustă – imagini, videoclipuri, produse, știri, cărți, zboruri, cazări, afaceri locale, informații meteo, operații matematice, conversii dintr-o mărime în alta, rezultate sportive, recomandări de filme, hărți, bloguri, patente de invenție, tendințe, rețete culinare etc.

Adoptarea noilor trenduri, standarde și tehnologii – căutarea vocală, descurajarea siteurilor ce folosesc Flash, prioritate pentru dispozitive mobile mici (telefoane și tablete) față de calculatoare desktop / laptop, adăugarea vitezei de încărcare și a conexiunilor securizate prin SSL (HTTPS) drept criterii de rankare, personalizarea geografică folosind coordonate GPS, prioritate pentru conținutul multimedia sau prezentare drăguță (versus textele clasice – calitative, însă plictisitoare), Google Instant etc.

Incorporarea rezultatelor direct în SERP – această invenție absolut genială (poate chiar cea mai drăguță opțiune din Google), este, după mine, și ușor criminală 🙂 Practic Google agregă date din diverse surse extrem de populare și de încredere, iar atunci când este cazul – le prezintă direct în paginile cu rezultate, ca Răspuns Direct (Direct Answer), fără a mai trimite trafic creatorilor de conținut. Sună mai complicat teoretic, dar iată câteva exemple practice: ce nu este SEO (vedeți meta-descrierea extinsă?), SSL, București, Populația României, meteo Brașov, filme 2020, 100 eur în RON, 2 la puterea a 11-a etc.

Personalizarea rezultatelor – de câțiva ani, workflow-ul căutărilor are loc după principiul: Rezolvare = Conversație + Anticipare. Este logic. Acum Google încearcă să rezolve probleme, nu doar să ofere răspunsuri la întrebări. Se ia în calcul „intenția” presupusă, mai ales dacă interogarea de căutare este echivocă. Rezultatele sunt croite după gusturile și preferințele utilizatorului, iar cele mai importante criterii de personalizare sunt:

• geografic (pagini cu o relevanță și popularitate locală [țară / oraș / limbă] sporită)
• temporal (conținut care se bucură de succes în prezent)
• istoricul căutării (căutări similare, respectiv – rezultate preferate)
• istoricul navigării (interese)
• social media (conținut partajat de persoane cu influență)
• dispozitivul (inclusiv sistem de operare și browser)
• informații obținute din alte produse Google (Chrome, Youtube, Gmail, Calendar etc.)

Combaterea spamului – am lăsat acest capitol la sfârșit, căci de fapt aici are loc toată magia – penalizarea site-urilor nevaloroase și menținerea unui index curat și sigur. Pentru fiecare soluție inedită la demersurile de mai sus, Google a fost nevoit să inventeze și un mecanism de protecție împotriva abuzurilor, un fel de poliție a internetului. Astfel au apărut algoritmi precum NoFollow, MayDay, PageLayout, Panda, Penguin, penalizări manuale, etc.

Progresele din ultimii ani au fost uriașe, de aceea cred că lecția pe care o putem învăța cu toții este simplă – va veni și ziua când motoarele de căutare vor reuși să rezolve ideal fiecare dintre sarcinile propuse, iar orice abatere de la bunele-practici reprezintă o pierdere de timp și un risc pe termen lung.

Ajungem imediat și la specificul SEO în 2020, dar nu credeți că pentru a face o promovare corectă – ar trebui să vedem mai întâi ce s-a făcut greșit până atunci? Și să nu mai repetăm?

Încă ceva – nu vă mai speriați atât de 1900-2019… Am pus intenționat această perioadă pentru că „SEO este un stil de viață” (sloganul meu personal dintotdeauna). Experți SEO au existat din cele mai vechi timpuri și vor exista mereu. Este vorba de oamenii perfecționiști și atenți la detalii, cei care știu că în viață orice, absolut orice poate fi optimizat. Poate fi făcut mai rapid, mai compact, mai frumos, mai rezistent, mai elegant, mai poetic, mai stabil, mai prietenos, mai eco-friendly, mai pragmatic, mai calm… mai bun. Și știți care este sloganul nostru la SEOlium?

Noi credem că în viață nu-i destul să copiezi sau să plagiezi; în viață trebuie și să visezi. Doar așa a apărut aerul condiționat, elicopterul, filmele color și cu sunet, zborul în cosmos, Ford Mustang, bancomatele, telefonul mobil, calculatorul, internetul, fibra optică, Ipodul etc. Voi credeți că toate astea au fost făcute de inventatori, dar eu vă spun că ei sunt cu toții experți SEO!

Cea mai mare greșeală SEO în perioada 1900-2019 a fost lipsa de viziune. Iată și câteva greșeli mai mici, fără mari explicații, însă – cu exemple, acolo unde este cazul:

Iată și câteva greșeli / lacune / mituri SEO conceptuale: lipsa unor versiuni lingvistice pentru toți utilizatorii interesați de conținut landing-page (site de o singură pagină), în locul unui site serios, care țintește toate produsele sau serviciile, fiecare pe o pagină dedicată și optimizată sacrificarea experienței utilizatorilor în favoarea motoarelor de căutare mizarea pe rezultate imediate / garantate lipsa promovării site-ului prin mijloace tradiționale – cărți de vizită, mașini pictate, tricouri și căni personalizate, radio și TV, meniuri, ușa magazinului etc. obiectivele și metricile de succes greșite – adesea oamenii aleargă după locul 1 în Google din motive egocentriste, sau țintesc cuvinte cheie neperformante, de exemplu: competitive, dar fără intenție de cumpărare, sau vor majorarea traficului, chiar dacă nu se produc conversii… optimizarea site-ului (a tuturor paginilor) pentru o singură expresie de căutare (keyword cannibalization) cuantificarea și calificarea succesului după analiza unui singur cuvânt cheie )) analiza doar a paginii principale (luată eronat drept etalon), în procesul de cuantificare a succeselor sau de comparație cu rezultatele site-urilor concurente nefolosirea resurselor oferite gratuit de Google (Google Search Console, Google Analytics, bloguri oficiale, filmulețe YouTube, Google+ hangouts etc.) speranța, încrederea sau convingerea că site-ul va ranka bine fără promovare (pentru că s-a muncit mult la conținut, pentru că firma este mai cunoscută decât concurenții, pentru că există dorință mare, pentru că s-a pus o lumânare le biserică etc.) utilizarea simplistă a metricilor precum PageRank, DomainAuthority (DA) sau PageAuthority (PA) în procesul de link-building

Înainte de a trece la următorul capitol aș vrea să mai adaug un lucru. Există o categorie de oameni care au înțeles mereu ce înseamnă SEO și cum ar trebui de promovat un site. Este vorba de cei care nu cred în minuni, dar sunt dispuși să investească timp și sudoare pentru rezultate. Ei pur și simplu cred în valoare, iar orice altă schemă ce merge pe „calea minimei rezistențe” nu este pentru ei.

Pe această categorie de oameni – motoarele de căutare nu i-a speriat niciodată, pentru că cu fiecare invenție și cu fiecare progres – site-urile lor înfloreau în paginile cu rezultate ale căutărilor. Algoritmii de căutare nu au fost niciodată împotriva lor, după cum consideră o bună parte din așa-zișii „experți SEO”. Dimpotrivă – ei au așteptat răbdători ca algoritmii să devină mai performanți și să remunereze cu vârf și îndesat eforturile lor de a face, poate, lumea mai bună.

Poate că această secțiune reprezintă o abatere de la tema noastră, însă m-am gândit că există trei categorii de oameni care ar putea fi interesați de ea:

• cei care caută „seo în 2020”, cred că SEO se schimbă de la un an la altul și vor să știe ce va fi pe viitor. Vouă vă spun că principiile SEO nu se schimbă. Orice poate fi optimizat!
• cei care cred că SEO va muri. Vouă vă spun că SEO a existat din cele mai vechi timpuri și va exista întotdeauna, însă – nu ține atât de optimizarea site-urilor, cât, poate – de optimizarea „experiențelor”.
• experții SEO, oamenii de afaceri pragmatici și curioșii. Vouă nu vă spun nimic. Vă propun un exercițiu de imaginație.

Mărturisesc că în timp ce scriam primele 2 capitole – m-am simțit ca un elev nepregătit de liceu pe care-l așteaptă bacalaureatul. Păi cum altfel – internetul are abia 27 de ani, iar eu urma să vă spun cum vor arăta lucrurile peste alți 32 de ani. Apoi, mi-am amintit o întâmplare de mai demult, care m-a încurajat:

Totul a avut loc la curtea unui sultan foarte, foarte bogat. Sultanul era obișnuit să obțină mereu ceea ce poftește, însă, după cum avea deja de toate, nu-și mai dorea decât un lucru – un măgar care să poată vorbi. Supușii lui au căutat cei mai renumiți învățați, dresori, poeți, scribi și povestitori din împărăție, însă nimeni nu reușea să ducă misiunea la bun sfârșit, lucru luat de sultan, drept o uriașă insultă personală. Anii treceau; mulți și-au pierdut capul; sultanul a îmbătrânit, dar nu-și pierduse speranța.

Într-o zi, la curte apăru un omulean care spuse că el este singurul care poate învăța un măgar să vorbească.

– Măria ta, animalul nu este om, îl voi învăța să vorbească, însă am nevoie de 10 ani!
– Oricâți! răspunse sultanul entuziasmat!
– Voi avea nevoie de hrană, haine, casă și alte lucruri pentru măgar, plus – zece mii de galbeni pe an pentru mine, spuse omuleanul.
– Orice! spuse sultanul și porunci să se aducă toate astea.

După ce se tocmiră – omul își luă măgarul și plecă la casa lui, într-un sat îndepărtat. Ajuns acolo – toată lumea îl luă la rost:

– Pentru ce ai făcut asta? Vrei să-ți stea capul acolo unde-ți sunt picioarele? la care omul nostru răspunse liniștit:
– Păăi… Multe se pot întâmpla în zece ani… Poate moare sultanul, poate măgarul, sau poate eu…

Mnoh, și acum să învățăm măgărușul să vorbească, nu?

Aș vrea să încep cu o observație.

Tot ce s-a făcut de-a lungul istoriei: case, avioane, războaie, telefoane, poezii și portocale – a fost pentru confort. În esență – orice acțiune sau inacțiune pornește de la un egoism ce se poate transforma în confort. Fiziologic, psihologic, financiar, familial, emoțional, vizual. Imediat sau la bătrânețe.

De asemenea vreau să enumer câteva „probleme” cu care se confruntă societatea de astăzi 🙂 Mai departe, să plecăm de la ideea că dacă există probleme, se vor găsi soluții. Dacă există oportunități – vor exista furnizori. Și orice-ar fi – confortul va prevala.

Să începem cu problemele conceptuale legate de „viața reală” în diferite părți ale balonului

• poluarea (aer, ape, soluri)
• încălzirea globală (topirea ghețarilor)
• suprapopulația și costul locuințelor
• viteza de deplasare, semafoarele și ambuteiajele

• exploatarea și disconfortul la birou
• monopolizarea ramurilor economice
• polarizarea societății
• conservarea energiei
• sănătatea
• sărăcia
• malnutriția
• accidentele
• terorismul
• cozile de așteptare
• vulnerabilitatea gadgeturilor 🙂
• invidia

Și câteva probleme legate de „online”

• abundența și filtrarea informațiilor
• securitatea datelor personale și volatilitatea informațiilor
• dezinformarea, manipularea, frica sau panica în masă
• testarea produselor înainte de a cumpăra
• durata mare de livrare a produselor
• conversiile valutare, comisioanele și alte aspecte legate de plăți și valute
• fraudele e-commerce și alte tipuri de crime cibernetice
• identitatea reală a participanților
• spamul

Din fericire – știm sigur că unele dintre aceste probleme vor fi rezolvate de

• case inteligente și econome
• roboți (casnici, agricoli, industriali)
• mașini fără șofer (și alte mijloace de transport independente)
• drone (livrări producător – consumator, stingere incendii, extrageri etc.)
• imprimante 3D (locuințe, mobilier urban, drumuri etc.)
• asistenți personali dotați cu inteligență artificială (pentru soluții, nu doar răspunsuri)
• chat-boți pentru suport clienți, dar și vânzări

Iată ce aspecte ale vieții nu se vor schimba până în 2050

• legile fizicii
• teleportarea
• taxele

Internet gratuit – Telefonia fixă și mobilă vor dispărea. La fel – televiziunea și alte servicii prin cablu. Triburile uitate din Amazon vor avea acces la internet prin satelit, dar nu vor ști despre asta. Furnizorii de internet și telefonie mobilă nu vor fi foarte încântați de situație, în schimb – populația – va fi.

Un IP pentru fiecare – Orice om va putea accesa internetul folosind doar IP-ul personal; activitățile de spam se vor reduce, iar sentințele de privare de libertate prin statul la închisoare vor fi înlocuite cu îngrădirea unor drepturi și libertăți pentru acel IP. Vor dispărea pașapoartele, carnetele de șofer, actele de identitate sau banii cash, căci toți vor purta mereu cu ei (o capsulă RFID injectată deasupra claviculei stângi) întreaga identitate, inclusiv istoria medicală, preferințele, contul bancar etc.

Venitul universal și echilibrul lucru – casă – Multe profesii vor dispărea (fermieri, taximetriști, muncitori, farmaciști, curieri etc.) fiind înlocuite de roboți. Tradițional – oamenii își petreceau toată ziua vânând, prășind sau păscând pentru mâncare și căldură. Munca nu a fost niciodată ceva plăcut, în schimb – necesar. În 2050 mâncarea va fi foarte ieftină, sau poate chiar gratuită, în cazul anumitor produse. Legea conservării energiei va fi aplicată în agricultură (priviți filmul Marțianul, cu Matt Damon). Oamenii, nefiind presați de grija zilei de mâine – vor putea să-și descopere și urmeze talentele. Un venit minim va fi asigurat de guvernul Chinei sau al Statelor Unite, iar acest lucru va crea armonie între obligații și satisfacție. Franța va fi prima țară în care ziua de muncă va fi anulată oficial, iar numărul maxim de ore lucrate săptămânal va fi de -40 = )

Apusul sistemului bancar și cash-ului; Era valutelor virtuale și portmoneelor online – Mă refer mai ales la contactul fizic: vizita la ghișeul băncii, sau plata cu cash la magazin. Instituții financiare și de creditare vor exista, însă – serviciile lor vor fi diferite față de cele de astăzi, și toate vor fi – online. Piața se va democratiza, livrările domestice vor fi gratuite, iar magazinele online și conversiile valutare vor conduce către necesitatea unei valute unice. Modelul cripto-valutelor se va dovedi a fi nefuncțional și de ce aceea banii virtuali vor fi reglementați.

Progresele medicale – Aici mi-i și frică să mă gândesc ce poate fi… Să începem cu – medicina „corectivă” va fi parțial înlocuită de cea „anticipativă”; va fi nevoie de chirurgi, bineînțeles, dar nu-s convins că ei nu vor fi roboți. Pur și simplu nu-mi vine să cred că vor mai exista „medici de familie” sau diagnosticieni. Analizele medicale vor fi procesate periodic de un dispozitiv intern și toate datele vor ajunge în cloud, iar soluțiile vor reieși din memoria, experiența și inteligența colectivă.

De asemenea – vor apărea dispozitive capabile să proiecteze gânduri, senzații și emoții (un display conectat cu retina sau direct cu creierul) sau să fie controlate prin puterea minții (mouse, tastatură și microfon acționate direct de creier?). Va fi posibil să transmiți mirosuri, gusturi și stări prin internet. Corpul omenesc va fi o sursă de curent electric pentru gadgeturi.

Baterii performante, eficiență energetică și milioane de gadgeturi – admit că poate nu mă pricep foarte bine la știință, dar mi se pare mai simplu teoretic decât se dovedește a fi în practică. Adică, iei bunăoară niște atomi [bine, bine – electroni!] și-i muți dintr-o parte în alta. Voila – ai obținut curent electric : )) Atunci de ce durează atât?!

Invenția unei baterii compacte și performante va schimba toate aspectele vieții.

Reglementarea „online-ului” – Internetul este abia la început, de aceea este privit de maneliști ca un mediu extrem de vulnerabil și favorabil desfășurării de activități ilicite, în care pot fi evitate convențiile și legile din „viața reală”. Criminalii cibernetici profită de faptul că nu există un pachet solid de soluții reale, care să prevină sau pedepsească mai ferm furtul, înșelăciunea, defăimarea, discriminarea, atacurile personale, inducerea fricii și a panicii, spamul, șantajul, manipularea sau alt soi de comportament nepoliticos și neplăcut. Acest lucru se va schimba.

Mai țineți minte când am spus că „Everything in life is about SEO. Except SEO. SEO is about power.”? Păi, n-am glumit. SEO nu ține de optimizarea site-urilor, ci de optimizarea „experiențelor”.

SEO ține de analiza cererii și prezentarea unei oferte, de aceea – putem spune că SEO a existat din cele mai vechi timpuri și va exista mereu.

Se spune chiar că SEO este cea mai veche profesie. Mai veche decât „cea mai veche profesie”.

Rezolvări, în loc de răspunsuri – nevoile simple (servicii, produse sau informații) vor fi rezolvate de asistentul personal numit Google. Bilete de avion, rezervări hoteliere, chirie mașini, ecuații de gradul 2, rezultate sportive, alimente și băuturi, populația pe Marte etc.

Un nou val de „standardizare” (Schema.org) va permite motoarelor de căutare să înțeleagă mai bine informațiile.

Va fi inventat un protocol ce permite tranzacțiile directe între mașini de calcul (cumpărăturile online făcute de roboți). În acest fel – „elementul uman” din vânzări va dispărea încetul cu încetul.

Vor exista câteva marketplace-uri mari (motoare de căutare verticale precum Amazon, AliExpress, ThemeForest, Expedia, Booking etc.) în care toți furnizorii își vor adăuga produsele și serviciilor lor, însoțite de informații relevante precum specificații, prețuri, termeni și condiții etc. Sistemul de review-uri va fi bine pus la punct, iar asistenții personali vor putea selecta cea mai bună ofertă, în funcție de toate informațiile disponibile și preferințele bossului. Riscurile vor fi suportate de marketplace, consumatorul final va fi mereu fericit, iar litigiile vor fi rezolvate între marketplace și furnizor 🙂

Este posibil că marii furnizori de informații se vor segrega de „restul lumii” și vor pune no-index pe conținutul lor pentru a descuraja motoarele de căutare să afișeze răspunsuri directe. Dar poate că va apărea și vreo metodă de „remunerare” convenabilă producătorilor de informații, de exemplu – afișarea unei doze de publicitate controlată, împreună cu informația dorită.

Conținutul comercial va fi abundent, produs de inteligență artificială și „optimizat ideal”. Stabilirea relațiilor va fi mai importantă decât oricând, în contrast cu construirea linkurilor 🙂

Elementele de manipulare și de black-hat vor dispărea, iar experții SEO (și patronii lor) se vor concentra pe calitatea produselor și serviciilor oferite, preț și experiența consumatorilor. Din cei 4 P ai marketingului – vor rămâne doar 2 🙂

Experiențe ultra-personalizate – fiecare persoană va avea parte de un „index de preferințe” integrat în big-data și rafinat în timp prin metode de învățare mecanică. În esență, vei avea alături mereu un ursuleț Panda dresat de propriile tale emoții. Scorul anticipat de „satisfacție” va fi cel mai important criteriu de rankare în SEO.

Experiențe reale, virtuale și multi-dimensionale – progresul tehnico-științific va continua în același ritm accelerat, de aceea ne putem aștepta ca destul de curând să nu mai navigăm doar pe site-uri 2D și în Google Chrome 🙂

Vom trece de la Hypertext Transfer Protocol (HTTP) și HyperText Markup Language (HTML) spre HyperState Transfer Protocol (HSTP) și HyperState Markup Language (HSML). Codul paginilor web vor descrie cu lux de amănunte „experiența” multi-dimensională a vizitatorilor, iar browserul îl va converti în realitate virtuală sau realitate augmentată, cu inducerea unor senzații sau stări: miros, gust, temperatură, umiditate, luminozitate, etc.

Vizita clasică la magazin va fi înlocuită prin vizita virtuală. De asemenea și testarea produselor înainte de a le cumpăra. Primele afaceri care vor îmbrățișa noile tehnologii vor fi cele din HoReCa, turism și imobiliare.

Este drăguț faptul că ați ajuns până aici. Înseamnă că chiar doriți să vedeți ce se va întâmpla cu SEO în 2020. Asta mi-amintește de situația când stai la o barieră așteptând un tren marfar… Și trece vagon după vagon, vagon după vagon, le numeri și-s peste o sută, și nu se mai termină, iar tu stai și stai, căci oricât de grea e așteptarea – trebuie să ajungi unde ai de dus. Păi uite, trenul a trecut și acum vom învăța ce va fi cu SEO în 2020, dar înainte să mergem mai departe, vă propun să analizați puțin tendințele din ultimii 5 ani (Google Trends).

Experiența noastră este contra-intuitivă – piața nu crește exponențial, așa cum ne-am fi așteptat; ba poate că nici măcar liniar. Dimpotrivă – simțim chiar o scădere a interesului pentru SEO. Nici în lume lucrurile nu stau diferit – există un declin al numărului de interogări legate de subiectul promovării site-urilor. Creșterea bruscă din 2016 nu reprezintă altceva decât o îmbunătățire aplicată sistemului de colectare a datelor (deci nu un interes sporit față de SEO).

SEO a fost și rămâne încă ceva relativ necunoscut. Dar nu vă întristați, tocmai acest lucru reprezintă o mare oportunitate pentru voi, antreprenorii mici și medii – concurența online destul de mică din România (dar și Republica Moldova).

În mare măsură „online-ul românesc” va fi la fel în 2020 așa cum a fost și în 2019 sau anii dinainte (adică 2018, 2017, 2016, 2015, 2014, 2013 și tot așa). Aceleași bugete, aceleași tehnici de optimizare, sarcini, modalități de lucru sau paradigme. Ce au în comun SEO, site-urile și oamenii? Se schimbă, dar… încet. Nu putem spune același lucru, însă, și despre motoarele de căutare, deci haideți să vedem ce ne așteaptă.

Conexiuni securizate prin SSL (https://)

Siguranța pe web a fost mereu importantă pentru oameni, dar nu și o prioritate, atunci când compromisul se făcea cu viteza de încărcare a paginilor. Înainte – calculatoarele erau mari și defectuoase, iar internetul – mic și lent. Acum, însă – dispozitivele sunt mici și performante, iar internetul – mare și rapid. Tehnologiile (fibră optică; wi-fi, 4g, smartphone-uri, tablete, AppStore, cloud, drone, etc.) au deschis posibilități noi și au schimbat comportamentul utilizatorilor. Frica de a folosi un card bancar pentru cumpărături online dispare încetul cu încetul, însă oamenii au pretenția rezonabilă de a-și păstra confortul, intimitatea și siguranța în procesul navigării online.

Din aceste motive, conexiunile sigure (HTTPS) au evoluat dinspre un factor SEO ușor negativ (indirect, pe fonul vitezei puțin reduse) spre un important semnal SEO. Mai mult decât atât – din 2017 și browserele precum Chrome ne avertizează când paginile pe care navigăm nu sunt sigure. Acesta va fi cu siguranță un trend în 2020, deci – instalați certificatul SSL imediat! Partea bună este că această optimizare simplă este la nivel de site, adică – ajută fiecare pagină în parte. Poate fi vorba de doar 1% de bonus, dar, credeți-mă, când sunteți pe locul 2-3 pentru o expresie de căutare – acest „ajutor” poate conta.

Un aspect este că SSL-ul este mai important în cazul când protecția datelor personale (identitatea persoanelor, date de logare, date bancare etc.) are prioritate, de exemplu pentru magazine online, poștă electronică, rețele de socializare etc. și mai puțin important atunci când paginile vizitate sunt pur informative și nu are loc schimb de date cu caracter personal.

Meta descrieri de 320 caractere

Tradițional, recomandarea pentru meta-descrieri era de 150-160 de caractere, însă la sfârșitul anului 2017 – Google a început să afișeze descrieri cu maxim 320 de caractere. Acesta este un lucru extrem de drăguț pentru cei ce promovează site-uri, din mai multe puncte de vedere:

• descrierile mai lungi oferă mai mult spațiu pentru prezentarea trăsăturilor distinctive ale paginii pe care vor ateriza oamenii, deci – îi poate convinge mai ușor să dea click (oferiți garanții, promoții, reduceri, număr de telefon etc.)
• un snippet din Google poate ocupa acum și 7 rânduri (față de cele 3-4 de până acum): adresa URL, titlul, evaluările cu steluțe și 3-4 rânduri de meta-descriere, față de 2, cât erau anterior. Asta înseamnă că doar primele 3-4 rezultate vor fi la vedere, pentru restul utilizatorii fiind nevoiți să deruleze. Este mai important ca niciodată să apăreți pe locul 1-2 pentru cuvintele voastre preferate
• descrierile lungi înseamnă mai multe cuvinte cheie, adică – un avantaj semnificativ pentru interogările long tail: cuvintele vor fi hașurate cu bold iar CTR-ul poate crește

Trebuie menționat și că lipsa unei descrieri este acceptabilă. În acest caz Google va auto-genera ceva potrivit pentru utilizator, care ține cont de expresia căutată și textul de pe pagină. De aceea, decât să „munciți” o meta-descriere proastă – mai bine economisiți biții și lăsați locul liber 🙂

Nu este clar motivul pentru care Google a făcut schimbarea, dar – vă poftesc și la o cană de teorie a conspirației – descrierile mai lungi vor strica SERPurile Bingului [nu că cineva chiar ar folosi Bingul pentru căutări = ) ]. Dar, ar mai fi un aspect neplăcut – pentru interogările informaționale descrierile vor fi atât de informative încât lumea nu va mai da click pe rezultate. Deci ne putem aștepta ca traficul site-urilor de știri, Wikipedia, Quora și altele – să scadă dramatic.

Căutarea vocală, interogările în limbaj natural (Natural Language Queries) și long-tail

Pentru a înțelege despre ce e vorba și a vă convinge că ceea ce spun este adevărat – luați chiar acum telefonul și lansați aplicația de căutare Google (disponibilă de regulă chiar pe interfață, dacă știți să vă folosiți de un smartphone), browserul Chrome sau www.google.com în orice alt browser (inclusiv pe laptop / desktop / tablete). Faceți click pe iconița cu microfonul și întrebați ceva cu voce calmă, clară și în limba română: „program Metro în weekend”, „livrare mâncare la domiciliu”, sau „cum să instalez browserul Chrome”. Rezultatele sunt impresionante pentru că – chiar funcționează așa cum ar și trebui. Fiți atenți, căci aceste funcționalități creează dependență!

Căutarea vocală a fost lansată acum mai mulți ani, dar aceasta a devenit populară împreună cu adoptarea în masă a telefoanelor inteligente, a conexiunilor 4g, dar mai ales – a reușitelor Google în domeniul procesării limbajului natural. Și anume acest ultim lucru ne duce la ideea că începând cu 2020 căutările long-tail, respectiv paginile care deservesc bine acest interogări – vor avea un succes deosebit.

Până acum, din lene, oamenii căutau folosind cuvinte cheie vagi, expresii scurte ce uneori nu „trădează” adevărata problemă și intenție. În acest fel – site-urile erau obligate să rankeze bine pentru toate cuvintele cheie, chiar dacă ulterior nu puteau monetiza acel trafic, ceea ce presupune irosirea unui buget uriaș. SEO era pentru jucătorii mari. Acum lucrurile se democratizează – 2020 vine cu oportunități excelente pentru site-urile de nișă.

Prioritate pentru dispozitivele mobile: telefoane și tablete

Google a declarat în 2015 că paginile ce oferă o experiență plăcută și optimizată pentru dispozitive mici vor avea prioritate în cazul căutărilor mobile. „Mobilegeddon” a fost primul pas, dar acum majoritatea căutărilor au loc deja pe smartphone-uri și tablete, iar în 2016 (octombrie) Google și-a anunțat intenția de a crea un index primar mobile-friendly, și un index pentru desktop – secundar. Bineînțeles că toate informațiile „scurse” pe la conferințe țin de politică și retorică. Nu credem nicio clipă că avem 2 baze de date diferite, însă această declarație este un semnal și mai clar că de-acum încolo vor fi ajutate site-urile optimizate pentru mobil. În mod normal, dacă ei ar trebui să construiască un index pentru fiecare criteriu de usability – ar avea câte unul pentru site-uri rapide și site-uri lente, un index pentru site-uri cu https:// și unul pentru cele fără, un index pentru site-urile infectate cu viruși și unul cu cele sănătoase și tot așa mai departe : )

Construirea și managementul reputației unui brand în mediul online

Tradițional – experții SEO (dar chiar și Google) au învățat oamenii de afaceri că pentru a ranka bine – este nevoie de a crea conținut și linkuri către el. Conținut valoros, prietenos și frumos + linkuri bune, relevante și de încredere. Această abordare funcționează în general bine, însă are anumite limite și dezavantaje:

• îndeamnă oamenii să producă linkuri, când de fapt este jobul lui Google să găsească soluții de a înțelege mai bine relevanța și importanța paginilor. Afacerile online ar trebui să investească timp și efort pentru dezvoltarea produselor, serviciilor, conținutului etc., dar nu să aibă o ideea fixă: linkuri, cât mai multe linkuri! Și să recunoaștem: opțiunea când nu te interesează SEO și te gândești doar la user-experience (conținut ideal) – nu funcționează. Așa – poți aștepta mult și bine, ani de zile, că linkurile sau pozițiile mai bune din Google tot nu vor apărea. În schimb – link-buildingul chiar funcționează și de asta toată lumea este obsedată de ele, orice ar spune!
• creează condiții inegale pentru creatorii de conținut, mai exact – avantajează brandurile mari. Luăm drept exemplu o companie aeriană, să zicem: Tarom, WizzAir, Lufthansa sau oricare alta. Ar fi suficient ca ei să organizeze o conferință de presă, să emită un comunicat, să lanseze o promoție inedită sau pur și simplu să-și schimbe numele ca linkurile să curgă gârlă. S-a schimbat calitatea serviciilor? Nu. Vor ranka mai bine în Google? Cu siguranță! Cum credeți – ce-ar putea să facă o agenție de zboruri online (ce oferă bilete inteligente la curse în toată lumea, suport clienți și uneori chiar – prețuri mai bune) pentru a egala această situație?

• lasă portița deschisă pentru spammeri. E foarte ușor să creezi conținut bun. Pur și simplu – îl creezi! La urma urmei – poți și să-l copiezi de undeva, Google nu te va penaliza, dacă vei schimba pe ici, pe colo. Serios! Pentru că de fapt contează nu atât ca să fie conținutul bun, cât să existe destule „argumente” că este bun. Există o întreagă industrie destinată manipulării linkurilor de pe Internet, și cu părere de rău, această industrie se numește SEO.
• bătălia bugetelor, în locul bătăliei ideilor: linkurile pot fi și cumpărate. Și toată lumea le cumpără, iar cei care nu le cumpără – au rezultatele în partea de jos, pe pagina a 2-a. Contează să ai și idei, dar foarte bine este când ai și mulți bani. Google ne învață că plata pentru „voturi de încredere” reprezintă o practică imorală și incorectă, ba poate chiar există și riscul unei penalizări. Dar eu vă întreb – de ce n-ar plăti o companie pentru câteva articole promoționale dacă în acest fel câștigă vizibilitate? Mi se pare un târg onest. Vrei să împrumuți din piața informațională de desfacere a unui site, vrei clienți, vrei să te îmbogățești… Atunci – fii bun și plătește!
• promovează lingușirea, nepotismul și traficul de influență. Dacă ești o persoană notorie (președinte, sportiv, vedetă TV, blogger, actor etc.) e ușor să canalizezi audiența în sensul obținerii de linkuri. Asta se produce natural, cam ca la brandurile mari, dar această expunere nu înseamnă neapărat și o valoare mai mare sau calități deosebite într-un anumit domeniu. Închipuiți-vă de exemplu că Andreea Marin deschide o pensiune la Sinaia. Pun pariu că va devansa Booking.com peste noapte :)) În fine, dacă nu ești o persoană influentă – te poți oricând linguși pe lângă una.

Reiese că pentru a ranka mai bine în motoarele de căutare trebuie să fii obsedat de linkuri, un brand mare, spammer, să ai mulți bani sau mulți prieteni cu influență. Dar să nu fiți supărați, bine? În online este ca și-n viață – domnul Charlie Darwin câștigă!

Poate că vreodată inteligența artificială (împreună cu big-data) va rezolva definitiv aceste „nedreptăți” și va reuși să estimeze corect calitatea paginilor, dar pentru moment Google nu are o soluție decât să analizeze linkurile. Totuși, se fac progrese și în acest sens:

• prioritate pentru paginile cu o concentrație mai mare de informații corecte și verificate
• tratarea mențiunilor online ca „voturi de încredere”, chiar și fără link
• analiza reputației online și a „sentimentului” față de un brand

Este esențial ca în 2020, dar și mai departe – să aveți grijă de percepția brandului în mediul online. Rămân importante linkurile (și conținutul, bineînțeles), dar să știți că relevanța, autoritatea și notorietatea se calculează inclusiv din mențiunile fără link de pe Internet. Posibil chiar – radio, TV, presă scrisă sau alte surse offline.

Există însă și alte avantaje, pe lângă SEO, în avea un brand cunoscut sau iubit de internauți, de exemplu – acest lucru vă poate mări șansele ca cineva să dea click anume pe site-ul vostru (clickthrough rate) chiar și atunci când acesta stă mai jos în paginile cu rezultatele căutării. Sau – un brand de încredere poate influența decizia de a cumpăra, deci chiar și un trafic mai mic poate produce rezultate spectaculoase în vânzări.

Conținut video

În principiu motoarele de căutare n-au de ce să avantajeze conținutul video față de tradiționalul text. Dar fiindcă oricine are telefon mobil poate să producă și filmulețe pentru YouTube – conținutul video va fi omniprezent în 2020. Cea mai mare provocare va fi, însă, filtrarea informațiilor. La text e simplu – ai deschis, ai văzut că nu e ceea ce trebuie – ai și ieșit. Pentru că textul poate fi structurat, iar ideile importante – pot fi evidențiate prin fonturi mai mari, colorate, îngroșate, subliniate etc. La video este mai complicat: mai întâi trebuie să aștepți să se încarce, apoi trebuie să vizionezi tot clipul, ceea ce adesea reprezintă o mare pierdere de timp, atunci când acesta nu conține idei interesante. Dar pentru că video este conceput pentru viteză – majoritatea producătorilor nu investesc încă suficient timp pentru a le face cu adevărat calitative, regulă valabilă mai ales în cazul amatorilor. În mediul industrial – investițiile necesare sunt mult mai mari (scenariu, echipamente, regizor, actori, editare etc.) ceea ce inevitabil filtrează grâul de neghină.

Vă rog un lucru. Nu contribuiți la diluarea calității online-ului. Produceți conținut numai dacă chiar aveți ce spune și va fi util, nu pentru că este comod sau în vogă.

Google AdWords

Se știe că reclamele plătite nu influențează direct pozițiile organice din Google. Indirect – se poate întâmpla atunci când traficul plătit generează noi semnale organice, de exemplu distribuiri în rețelele sociale sau mențiuni pe bloguri, forumuri și alte site-uri. Motivul pentru care am adăugat acest capitol este costul relativ mic în România și Moldova (noi suntem de la Chișinău, deci da – și Moldova). Acest canal de marketing este nevalorificat, iar oamenii de afaceri „se trezesc” încetul cu încetul, așa încât în 2020 vom vedea o creștere drăguță a concurenței. Bineînțeles că în nișele techsavvy precum magazinele online, echipament IT sau servicii online (bilete de avion, rezervări hoteliere, traduceri, livrări la domiciliu) concurența era și până acum mare, dar de-acum încolo – vom vedea și mai multe nișe apelând la reclamele plătite din Google, ce au următoarele avantaje:

• plătești azi – vinzi azi (deci testele sunt ieftinioare)
• știi că potențialii clienți au intenție de cumpărare (sau sunt cel puțini interesați de produs / servicii)
• ai control total asupra bugetului cheltuit (poți seta o limită zilnică sau lunară)
• poți opri și porni setul de reclame la comandă (inclusiv alege difuzarea anunțurilor în funcție de oră, locație, limba utilizatorului, cuvine cheie folosite, dispozitiv etc.)
• poți ținti doar persoanele care au interacționat cu site-ul deja sau cumpărat produse

Social-Media

La fel ca Google AdWords – nici performanțele deosebite din rețelele de interacțiune nu influențează direct pozițiile din Google. Totuși – sunteți obligați să fiți acolo. Din mai multe motive.

1. Înainte oamenii se uitau la televizor, acum – toată lumea își „pierde” o bună parte din timp în Social Media. Unii chiar toată ziua. Astăzi dacă nu ai un profil de Facebook – ești suspect. Dacă vrei să vinzi – trebuie să fii în fața oamenilor, iar pentru aceasta ai o sumedenie de instrumente: reclame plătite, pagini „de companie”, grupuri de interes etc.
2. Unii [potențiali] clienți doresc să ia legătura cu voi în timp real, nu la telefon, ci folosind mesajele instant, de tip text. Chatul! Messengerul! Pentru întrebări neacoperite de site, pentru detalii legate de produse / servicii, pentru asistență sau din o mie de alte motive.
3. Există posibilitatea de „abonare”, respectiv – vă puteți construi o comunitate în jurul brandului, ceea ce poate fi monetizat în diverse moduri.
4. Există o democrație drăguță pe rețelele sociale, mai exact – puteți primi recomandări extrem de ușor, prin simpla etichetare a paginii dumneavoastră în orice postare. Tradițional – doar influencerii cu bloguri vă puteau recomanda prin linkuri în articolele lor, dar acum – totul se mută în Social Media.
5. Înainte orice căutare de produse sau servicii începea în Google, dar acum, și mai ales pe viitor – totul se întâmplă în Social Media. Probabil motoarele de căutare vor fi folosite în special pentru „interogări informaționale”, dar nimic nu se compară cu o recomandare din partea unui prieten de încredere, urmată de o conversație care reflectă experiența avută cu un brand. Cauți fotograf pentru nuntă? Sau un instalator? O spălătorie auto? Păi – întreabă băieții de pe Facebook! Vei primi nu doar o listă de opțiuni, ci și avantajele și dezavantajele fiecăreia.

Gradul de satisfacție al utilizatorilor

Motoarele vor să creeze experiențe ideale pentru utilizatori. Sau să reducă experiențele neplăcute. Această paradigmă nu s-a schimbat în ultimii ani și nici nu se va schimba pe viitor, în schimb – acum puterea de calcul este uriașă, la fel ca și volumul informațiilor sau capacitatea de stocare, dar mai există învățarea mecanică (machine learning) și inteligența artificială. Rezultatele căutărilor vor fi ultra-personalizate, respectiv – este mai important decât oricând să aveți grijă ca semnalele de „satisfacție” să fie favorabile brandului vostru.

Iată, avem chiar și o invenție patentată de Google cu privire la acest subiect. Este vorba despre preluarea unui șir de parametri biometrici la fiecare căutare din univers, includerea lor într-un bigdata-base, apoi, în baza unor modele predictive – calcularea unui „scor de satisfacție” pentru fiecare rezultat din Google în funcție de interogarea și intenția de căutare specifică. Astfel, în timp, sistemul ar învăța de la el însuși și ar produce rezultate din ce în ce mai bune pentru un utilizator sau un grup de utilizatori. Altfel zis, se diminuează importanța metricilor obținute din linkuri și crește importanța parametrilor legați de experiența utilizatorilor. Iată și câteva exemple de parametri biometrici: variații în temperatura corpului, dilatarea pupilelor, culoarea feței, ritmul de clipire, ritmul cardiac, zvâcniri ale ochilor etc. Vedem în primul rând că aceste invenții science-fiction sunt posibile doar cu ajutorul unor dispozitive dotate cu cameră video (deci telefoane mobile) sau – implantate în corpul uman. Poate sună un pic complicat, dar haideți că vă traduc în limba română – Google va asculta reacțiile organismului și va oferi rezultate mai bune prin filtrarea paginilor nesatisfăcătoare. Spun la viitor pentru că nu prea cred că tot ce este menționat acolo a intrat deja în vigoare, dar este clară tendința – vom migra dinspre motoare de căutare, spre asistenți personali, iar rezultatele – vor fi personalizate în funcție de și mai mulți factori, care pot fi numiți mai simplu: „satisfacție”. Colectivă sau personală.

Rămân în vigoare și celelalte criterii de analiză a comportamentului utilizatorilor în SERPuri (inclusiv pogo sticking), cu care comunitatea SEO deja s-a obișnuit și s-a împăcat. Dar aici țin să precizez că există diferențe conceptuale majore în modul cum oamenii navighează pe internet folosind un laptop / desktop sau smartphone / tabletă. Motoarele de căutare au tot dreptul să „creadă” mai mult semnalele provenite din dispozitive mobile (în special telefoanele). Iar motivul este unul banal – viteza de „lucru” (productivitatea per ansamblu a utilizatorilor) este mult mai mică în cazul telefoanelor mobile (ecran mic, lipsa mouse-ului și a tastaturii, viteză de încărcare mai slabă, browsere mai puțin performante, procesor și memorie RAM mai slabe etc.). Din dorința de a economisi timp – utilizatorii sunt mai prudenți și mai responsabili. Dar să punem mai întâi pe pauză și să ne gândim. Să vedem ce se întâmplă atât în paginile cu rezultate Google, cât și după click. Să despicăm firul în patru.

Reiese că un utilizator mobil consumă informația mai greu, deci putem deduce că acesta se va gândi de două ori înainte să dea click pe un rezultat. Dar și când se întoarce în SERP – știm că ceva n-a mers bine sau – mai are nevoie de informații suplimentare. Și încă ceva deosebit. În cazul telefoanelor mobile – Google ar putea să calculeze cu încredere cât timp analizează utilizatorul fiecare rezultat din SERP, mai ales acum când meta-descrierile vor fi pe patru rânduri. Acest lucru este imposibil în cazul display-urilor desktop full-hd, căci – sunt afișate 6-7 rezultate deodată. Menționez că în practică aceste semnale se pot dovedi a fi imposibil de utilizat (dacă există prea mult „zgomot”), dar, cel puțin pentru mine ele sunt clare : ) Dacă cineva a stat 3-4 secunde să analizeze un rezultat din Google și nu a dat click – este pentru că i s-a părut nepotrivit.